În 1987, academicianul Marin Gh. Voiculescu, marele profesor de Boli contagioase de la Colentina, creator de Şcoală medicală şi autor al unor tratate celebre în domeniul patologiei infecţioase, rămase încă de raftul întâi, cunoscut om de cultură şi medic-scriitor, mi-a oferit o recentă lucrare a sa, apărută la Editura Academiei: „Scrisul medical ca tehnică şi artă“. Era o pledoarie pentru corectitudinea scrisului ştiinţific – respectarea normelor severe formulate de marii editori de carte şi reviste, acceptate pe plan internaţional – dar şi pentru frumuseţea scrisului, ca act de creaţie. Scrisul medical se învaţă, afirma profesorul. „Orice medic poate – cel puţin teoretic – să deprindă arta scrisului, cunoscând şi aplicând anumite reguli, se perfecţionează şi lucrează cu tenacitate. (...)
Ziua de 5 noiembrie este sărbătorită, în fiecare an, ca Ziua Profesiilor Liberale. Uniunea Profesiilor Liberale din România organizează astăzi, la Sala Rondă a Hotelului Intercontinental din Bucureşti, cea de a treia ediţie a „Zilei Profesiilor Liberale din România“.
Tema reuniunii se referă la „Importanţa profesiilor liberale pentru societate“, ea fiind menită să genereze o dezbatere animată în cadrul căreia participanţii să-şi prezinte punctele de vedere şi să-şi precizeze poziţia faţă de importanţa sectorului nostru socio-economic, fără de care nici o comunitate umană nu poate supravieţui. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Boală de piele cronică dar necontagioasă, psoriazisul afectează 2% din populaţie, adică aproape 440.000 de români. Din aceştia: • 80% prezintă pe piele sau pe scalp plăci eritematoase de diferite dimensiuni, acoperite de scuame albe • 50% au şi o afectare a unghiilor şi degetelor • 30% prezintă afectare articulară ce poate duce la limitarea mişcării şi a activităţii curente. Calitatea vieţii este, de asemenea, afectată. Pacienţii cu psoriazis se simt jenaţi, frustraţi şi chiar nefericiţi din cauza acestei afecţiuni şi se tem de curiozitatea sau de respingerea celor din jur, motiv pentru care se izolează. Îşi restrâng aspiraţiile profesionale, au complexe de inferioritate atunci când se dezbracă la sala de sport sau la plajă, evită să dea mâna atunci când aceasta are semne vizibile de boală, se tem să întemeieze o familie de teama transmiterii bolii pe cale genetică. (...)
Mărturisesc că nu m-am putut împotrivi imboldului de a începe această recenzie fără o notă sau două legate de subiect şi provenite din trecutul meu de student şi medic în România şi apoi în Israel. Aveam aproape 18 ani când începusem să cochetez cu ideea achiziţionării unei motociclete, după moda timpului. Meditasem doi elevi pentru bacalaureat şi pusesem ceva bani deoparte. Dar răposatul meu părinte, de profesie medic, se opuse cu desăvârşire planului meu, iar eu bănuiam că la mijloc era doar temerea sa de un accident serios pe şoselele înguste de atunci. (...)
Academicianul Constantin Popa – „cel mai important neurolog al României de azi“ –, depăşind bariera unei proverbiale discreţii, se confesează, în premieră, în interviul realizat de Alice Ţuculescu.
Este un adevărat regal, cu referiri la dubla axă temporală trecut–prezent în medicina noastră.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
- apr. 9, 2010
În numerele trecute ale ziarului, am prezentat obiectivul din acest an al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) legat de eveniment: focalizarea atenţiei decidenţilor, mass-media şi populaţiei asupra condiţiilor de mediu în oraşe. Sloganul lansat de OMS: „1000 de oraşe, 1000 de vieţi!“.
- mar. 26, 2010
Anul acesta sloganul de 7 aprilie este focalizat pe urbanizare în formula: 1.000 de oraşe – 1.000 de vieţi şi conţine îndemnul de a participa la mişcarea globală pentru a face localităţile urbane mai sănătoase. În săptămâna 7–10 aprilie 2010, se organizează o campanie care are ca obiective:
• 1.000 de oraşe: deschiderea spaţiilor publice pentru sănătate, oriunde în parcuri, săli publice, curăţenia arterelor sau închiderea unor străzi pentru vehicule cu motor;
• 1.000 de vieţi: colectarea a o mie de povestiri despre campioni ai sanitaţiei urbane ale căror acţiuni au avut un impact semnificativ asupra salubrizării localităţii lor.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Colegiul Medicilor din România protestează faţă de introducerea anumitor prevederi în proiectul de Contract-cadru pe anul 2010 care nu au fost prezentate în cadrul consultărilor şi care vor afecta, în mod grav, activitatea medicilor de familie şi a ambulatoriului de specialitate. (...)
Prinşi în activitate, mulţi medici de oraş au uitat în ce condiţii trăiesc şi lucrează medicii de familie de prin sate, unele încă departe de civilizaţie. De acolo vin însă pacienţi. Adeseori cu boli grave, ajung la clinică abia atunci când nu se mai poate face nimic. Cadrele medicale sunt oripilate: „Ce să le ceri?! Nu ştiu nici să tragă apa după ei la toaletă!“ De unde să ştie? De acolo de unde vin, nu prea sunt „toalete“; uneori, nu are nici dispensarul, nu vezi aşa ceva nici la primar, nici chiar la doctor, la şcoală ori la primărie. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
